← înapoi la căutare

chibițul

/kiˈbi.ʦul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din chibiț.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru chibiț.

chibiț

/ki'biʦ/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din germană Kiebitz. Alternativ, din idiș ''קיבעצן (kibetsn).

Definiții

  1. persoană care asistă la un joc de cărți, la o partidă de șah, de table etc. fără să ia parte efectiv la joc (dar adesea sfătuind cum să joace pe unul dintre jucători).

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativchibițchibiți
genitiv-dativchibițuluichibiților
vocativchibițulechibiților
articulatchibițulchibiții

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică