chestor
/ˈkes.tor/Etimologie
Din latină quaestor, franceză questeur.
Definiții
- (în trecut) șeful unei chesturi.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | chestor | chestori |
| genitiv-dativ | chestorului | chestorilor |
| vocativ | chestorule | chestorilor |
| articulat | chestorul | chestorii |