cheotoare
/ke.o'to̯a.re/Etimologie
Din latină * clautoria (< * clautus = clavutus).
Definiții
- mic ochi de ață, de șiret, de stofă etc. la un obiect de îmbrăcăminte, prin care se petrece nasturele pentru a încheia obiectul.
- tăietura din partea stângă (sau dreaptă) a reverului unei haine (bărbătești); butonieră.
- (pop.) loc unde se împreună bârnele la colțurile caselor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cheotoare | cheotori |
| genitiv-dativ | cheotorii | cheotorilor |
| vocativ | cheotoare | cheotorilor |
| articulat | cheotoarea | cheotorile |