verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Formație onomatopeică.
Definiții
- (v.intranz.) (despre câini, rar despre alte animale) a scoate sunete tânguitoare, ascuțite și repetate; a scheuna.
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru chelălăi.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | chelălăea | chelălăeau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din verbul a chelălăi.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | chelălăit | chelălăite |
| genitiv-dativ | chelălăitului | chelălăitelor |
| vocativ | chelălăitule | chelălăitelor |
| articulat | chelălăitul | chelălăitele |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- (despre lătrat) tânguitor, ascuțit și repetat.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de participiu trecut pentru chelălăi.