chefuleț
/ke.fu'leʦ/Etimologie
Din chef + sufixul -uleț.
Definiții
- (fam.) diminutiv al lui chef; chefușor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | chefuleț | chefulețe |
| genitiv-dativ | chefulețului | chefulețelor |
| vocativ | chefulețule | chefulețelor |
| articulat | chefulețul | chefulețele |