ceucă
/ˈʧew.kə/Etimologie
Din bulgară чавка (čavka), sârbocroată čavka.
Definiții
- (zool.) stăncuță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ceucă | ceuce |
| genitiv-dativ | ceucei | ceucelor |
| vocativ | ceucă | ceucelor |
| articulat | ceuca | ceucele |
Din bulgară чавка (čavka), sârbocroată čavka.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ceucă | ceuce |
| genitiv-dativ | ceucei | ceucelor |
| vocativ | ceucă | ceucelor |
| articulat | ceuca | ceucele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică