cetățeni
/ʧe.təˈʦenʲ/Etimologie
Din cetățean.
Definiții
- forma de plural nearticulat pentru cetățean.
cetățean
/ʧe.tə'ʦe̯an/Etimologie
Din franceză veche citezein sau din cetate + sufixul -ean.
Definiții
- locuitor al unui stat, care se bucură de drepturi civile și politice și care are anumite obligații față de acel stat.
- (la vocativ) termen oficial de adresare; cuvânt cu care este adresată o persoană al cărei nume nu este cunoscut.
Exemple
- Cetățean al unui stat.
- Cetățeni cu drepturi egale.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cetățean | cetățeni |
| genitiv-dativ | cetățeanului | cetățenilor |
| vocativ | cetățeanule, cetățene | cetățenilor |
| articulat | cetățeanul | cetățenii |
Sinonime: (jur.) supus
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică