cerumen
/ʧe'ru.men/Etimologie
Din franceză cérumen < latină cerumen.
Definiții
- substanță ceroasă secretată de glandele canalului auditiv extern al urechii; ceară.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cerumen | cerumenuri |
| genitiv-dativ | cerumenului | cerumenurilor |
| vocativ | cerumenule | cerumenurilor |
| articulat | cerumenul | cerumenurile |