ceruire
/ʧe.ru'i.re/Etimologie
Din a cerui.
Definiții
- acțiunea de a cerui; ceruit.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ceruire | ceruiri |
| genitiv-dativ | ceruirii | ceruirilor |
| vocativ | ceruire | ceruirilor |
| articulat | ceruirea | ceruirile |
Din a cerui.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ceruire | ceruiri |
| genitiv-dativ | ceruirii | ceruirilor |
| vocativ | ceruire | ceruirilor |
| articulat | ceruirea | ceruirile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică