cernit
/ʧerˈnit/Etimologie
Din a cerni.
Definiții
- rarcernire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cernit | cernite |
| genitiv-dativ | cernitului | cernitelor |
| vocativ | cernitule | cernitelor |
| articulat | cernitul | cernitele |
Din a cerni.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cernit | cernite |
| genitiv-dativ | cernitului | cernitelor |
| vocativ | cernitule | cernitelor |
| articulat | cernitul | cernitele |
Din a cerni.
Din slavă (veche) črŭniti („a înnegri”), de la crŭnŭ („negru”).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | cernea | cerneau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică