ceriu
/'ʧe.rju/Etimologie
Din franceză cérium.
Definiții
- (chim.) element chimic, metal moale, ductil și strălucitor, cu numărul atomic 58 și simbolul Ce, folosit în aliaj cu lantan și fier, la fabricarea pietrelor de brichete, a gloanțelor și a proiectilelor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ceriu | — |
| genitiv-dativ | ceriului | — |
| vocativ | ceriule | — |
| articulat | ceriul | — |