cerință
/ʧeˈrin.ʦə/Etimologie
Din a cere + sufixul -ință.
Definiții
- nevoie; pretenție; exigență.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cerință | cerințe |
| genitiv-dativ | cerinței | cerințelor |
| vocativ | cerință | cerințelor |
| articulat | cerința | cerințele |