← înapoi la căutare

cercătoare

/ʧer.kə'to̯a.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din cercător.

Definiții

  1. (înv.) persoană care face o încercare, o probă, o experiență.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcercătoarecercătoare
genitiv-dativcercătoareicercătoarelor
vocativcercătoareocercătoarelor
articulatcercătoareacercătoarele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică