← înapoi la căutare

cercuitul

/ʧer.kuˈi.tul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din cercuit.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru cercuit.

cercuit

/ʧer.ku'it/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din a cercui.

Definiții

  1. faptul de a cercui.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcercuitcercuite
genitiv-dativcercuituluicercuitelor
vocativcercuitulecercuitelor
articulatcercuitulcercuitele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică