cercuire
/ʧer.ku'i.re/Etimologie
Din a cercui.
Definiții
- acțiunea de a cercui; cercuială.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cercuire | cercuiri |
| genitiv-dativ | cercuirii | cercuirilor |
| vocativ | cercuire | cercuirilor |
| articulat | cercuirea | cercuirile |