cercevea
/ʧer.ʧeˈve̯a/Etimologie
Din turcă çerçeve.
Definiții
- cadru în care este fixat geamul la o fereastră sau la o ușă; lemnăria (în formă de cruce) din mijlocul ferestrei, în care sunt montate geamurile.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cercevea | cercevele |
| genitiv-dativ | cercevelei | cercevelelor |
| vocativ | cercevea | cercevelelor |
| articulat | cerceveaua | cercevelele |