cercetător
/ʧer.ʧe.təˈtor/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin
Definiții
- persoană care se ocupă cu cercetarea în domeniul științei sau al tehnicii; om de știință.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | cercetător | cercetători |
| genitiv-dativ | cercetătorului | cercetătorilor |
| vocativ | cercetătorule | cercetătorilor |
| articulat | cercetătorul | cercetătorii |
cercetătorul
/ʧer.ʧe.təˈto.rul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din cercetător.
Definiții
- forma de singular articulat pentru cercetător.