cerceluș
/ʧer.ʧe'luʃ/Etimologie
Din cercel + sufixul -uș.
Definiții
- diminutiv al lui cercel.
- (bot.) (Fuchsia) nume dat mai multor specii de plante decorative, cu frunze opuse regulate, cu flori roșii, galbene-verzui sau pestrițe; fucsie.
- (bot.) (la pl.) lăcrimioare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cerceluș | cerceluși |
| genitiv-dativ | cercelușului | cercelușilor |
| vocativ | cercelușule | cercelușilor |
| articulat | cercelușul | cercelușii |
Sinonime: 2: (bot.) fucsie, 3: (bot.) (pl.) lăcrimioare