centralismul
/ʧen.traˈlis.mul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din centralism.
Definiții
- forma de singular articulat pentru centralism.
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din franceză centralisme.
Definiții
- sistem de organizare administrativă, economică sau politică, potrivit căruia instituțiile locale se află (în orice problemă) în subordinea instituțiilor centrale și lucrează după dispozițiile acestora.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | centralism | — |
| genitiv-dativ | centralismului | — |
| vocativ | centralismule | — |
| articulat | centralismul | — |