centrală
/ʧen'tra.lə/Etimologie
Din central.
Definiții
- instituție, unitate economică care coordonează și controlează activitatea și buna desfășurare a muncii într-o anumită ramură de activitate.
- (și în sintagma centrală industrială) (ieșit din uz) unitate industrială caracteristică sistemului economic centralizat, care reunea întreprinderi cu profil similar, institute de cercetare și proiectare și care coordona întreaga lor activitate.
- instalație sau ansamblu de instalații tehnice în care se produce, în mod centralizat, energie, se efectuează o anumită operație tehnologică centralizată etc.
- stație unde se efectuează punerea în legătură a posturilor unei rețele de electrocomunicații.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | centrală | centrale |
| genitiv-dativ | centralei | centralelor |
| vocativ | centralo | centralelor |
| articulat | centrala | centralele |