centaurul
/ʧenˈta.u.rul/Etimologie
Din centaur.
Definiții
- forma de singular articulat pentru centaur.
Din centaur.
Din latină centaurus < greacă antică κένταυρος (kentauros).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | centaur | centauri |
| genitiv-dativ | centaurului | centaurilor |
| vocativ | centaurule | centaurilor |
| articulat | centaurul | centaurii |
Sinonime: (rar) hipocentaur
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică