celibat
/ʧe.li'bat/Etimologie
Din franceză célibat < latină caelibatus.
Definiții
- faptul de a fi celibatar, starea unei persoane necăsătorite.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | celibat | celibaturi |
| genitiv-dativ | celibatului | celibaturilor |
| vocativ | celibatule | celibaturilor |
| articulat | celibatul | celibaturile |