cecitate
/ʧe.ʧi'ta.te/Etimologie
Din franceză cécité < latină caecitas, caecitatis.
Definiții
- absență a vederii datorită unor leziuni ale mediilor transparente oculare, ale retinei, ale căilor nervoase sau ale centrilor vederii; ablepsie, orbire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cecitate | — |
| genitiv-dativ | cecității | — |
| vocativ | cecitate | — |
| articulat | cecitatea | — |