← înapoi la căutare

ceasornicarul

/ʧe̯a.sor.niˈka.rul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din ceasornicar.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru ceasornicar.

ceasornicar

/ʧe̯a.sor.niˈkar/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din ceasornic + sufixul -ar.

Definiții

  1. persoană care repară sau vinde ceasuri.
  2. insectă dăunătoare, mică de 4–5 mm, care face galerii în lemnul construcțiilor și al mobilelor și produce zgomote asemănătoare cu tic-tacul ceasului (Anobium pertinax).

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativceasornicarceasornicari
genitiv-dativceasornicaruluiceasornicarilor
vocativceasornicaruleceasornicarilor
articulatceasornicarulceasornicarii

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică