← înapoi la căutare

ceasornicărie

/ʧe̯a.sor.ni.kə'ri.e/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din ceasornicar + sufixul -ie.

Definiții

  1. meseria de ceasornicar.
  2. atelier, prăvălie unde se repară sau se vând ceasornice.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativceasornicărieceasornicării
genitiv-dativceasornicărieiceasornicăriilor
vocativceasornicărieceasornicăriilor
articulatceasornicăriaceasornicăriile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică