cealmagiu
/ʧe̯al.maˈʤiw/Etimologie
Din cealma + sufixul -giu.
Definiții
- (înv.) bărbat care purta cealma; (p.restr.) turc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cealmagiu | cealmagii |
| genitiv-dativ | cealmagiului | cealmagiilor |
| vocativ | cealmagiule | cealmagiilor |
| articulat | cealmagiul | cealmagiii |