ceahlău
/ʧe̯ahˈləw/Etimologie
Din maghiară csaholó („care urlă”) (Pușcariu, Dacor., III, 673; DAR). Confer cehăi. Din aceeași sursă toponimul Ceahlău.
Definiții
- (ornit.; reg.) vultur bărbos (Gypaetus barbatus).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ceahlău | ceahlăi |
| genitiv-dativ | ceahlăului | ceahlăilor |
| vocativ | ceahlăule | ceahlăilor |
| articulat | ceahlăul | ceahlăii |