caz
/kaz/Etimologie
Din latină casus, franceză cas.
Definiții
- împrejurare, circumstanță, situație.
- întâmplare, eveniment; accident.
- (urmat de determinări) îmbolnăvire, boală.
- (gram.) categorie specifică numelui, prin care se exprimă raporturile logice dintre nume și diverse părți ale propoziției; fiecare dintre formele flexionare prin care se exprimă diferitele funcțiuni sintactice ale substantivului, adjectivului, articolului, pronumelui și numeralului.
Exemple
- Un caz banal.
- Două cazuri de scarlatină.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | caz | cazuri |
| genitiv-dativ | cazului | cazurilor |
| vocativ | cazule | cazurilor |
| articulat | cazul | cazurile |