cavitație
/ka.vi'ta.ʦi.e/Etimologie
Din franceză cavitation.
Definiții
- fenomen de producere, într-un curent de lichid, a unui vid parțial unde se formează bule de vapori sau de gaze care, aglomerându-se, determină vibrații și coroziune mecanică, prezentând pericol de distrugere pentru pereții conductei prin care circulă lichidul, pentru paletele turbinelor etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cavitație | cavitații |
| genitiv-dativ | cavitației | cavitațiilor |
| vocativ | cavitație | cavitațiilor |
| articulat | cavitația | cavitațiile |