cavalerime
/ka.va.le'ri.me/Etimologie
Din cavaler + sufixul -ime.
Definiții
- (înv.) cavalerie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cavalerime | — |
| genitiv-dativ | cavalerimii | — |
| vocativ | cavalerime | — |
| articulat | cavalerimea | — |
Din cavaler + sufixul -ime.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cavalerime | — |
| genitiv-dativ | cavalerimii | — |
| vocativ | cavalerime | — |
| articulat | cavalerimea | — |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică