← înapoi la căutare

cauza

/ka.u'za/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză causer < latină causari. Confer italiană causare.

Definiții

  1. (v.tranz.) a fi cauza unei întâmplări.

Declinare

CazSingularPlural
verbcauzacauzau

Sinonime: aduce, pricinui, produce, provoca, stârni

cauzat

/ka.uˈzat/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din verbul a cauza.

Definiții

  1. cauzare.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcauzatcauzaturi
genitiv-dativcauzatuluicauzaturilor
articulatcauzatulcauzaturile

cauzat

/ka.uˈzat/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Definiții

  1. care este provocat de o cauză.

Sinonime: prilejuit, pricinuit

cauzat

/ka.uˈzat/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din cauza.

Definiții

  1. forma de participiu trecut pentru cauza.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică