catedrală
/ka.te'dra.lə/Etimologie
Din franceză cathédrale < latină cathedralis. Provine din greacă antică καθέδρα (kathédra). Confer italiană cattedrale.
Definiții
- biserică (mare) în care serviciul religios este oficiat, de obicei, de un (arhi)episcop.
Exemple
- O catedrală în stil gotic.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | catedrală | catedrale |
| genitiv-dativ | catedralei | catedralelor |
| articulat | catedrala | catedralele |
Sinonime: (bis.) (reg.) mănăstire, (înv.) sobor