catapeteasmă
/ka.ta.peˈte̯as.mə/Etimologie
Din neogreacă καταπετασμα (katapétasma).
Definiții
- (la bisericile ortodoxe) perete despărțitor (împodobit cu icoane) între altar și restul bisericii; iconostas, tâmplă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | catapeteasmă | catapetesme |
| genitiv-dativ | catapetesmei | catapetesmelor |
| vocativ | catapeteasmă | catapetesmelor |
| articulat | catapeteasma | catapetesmele |