cataif
/ka.taˈif/Etimologie
Din turcă katayıf (versiunea literară kadayıf), neogreacă καταιφι (kataífi).
Definiții
- prăjitură preparată din două straturi de tăiței foarte fini, prăjiți și însiropați, între care se pune un strat gros de frișcă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cataif | cataifuri |
| genitiv-dativ | cataifului | cataifurilor |
| vocativ | cataifule | cataifurilor |
| articulat | cataiful | cataifurile |