căsca
/kəs'ka/Etimologie
Din latină *cascare < greacă χάσϰω (chásko).
Definiții
- (v.tranz.) a deschide gura pentru a vorbi, pentru a striga, pentru a mânca etc.
- (v.intranz.) a deschide gura mare printr-o mișcare de inspirare adâncă, urmată de o expirație prelungită, trădând oboseală, plictiseală și mai ales somn.
- (v.refl.) (despre obiecte) a se deschide (puțin).
Exemple
- În fața noastră se cască o peșteră.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | căsca | căscau |
Sinonime: 1: deschide; holba, 3: întredeschide, se crăpa; se adânci, se deschide, (rar) se scobi