carambolul
/ka.ramˈbo.lul/Etimologie
Din carambol.
Definiții
- forma de singular articulat pentru carambol.
Din carambol.
Din franceză carambole.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | carambol | caramboluri |
| genitiv-dativ | carambolului | carambolurilor |
| vocativ | carambolule | carambolurilor |
| articulat | carambolul | carambolurile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică