caraghioslâc
/ka.ra.gjosˈlɨk/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din turcă karagözlük.
Definiții
- faptă, gest sau lucru neserios, care stârnește râsul; comicărie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | caraghioslâc | caraghioslâcuri |
| genitiv-dativ | caraghioslâcului | caraghioslâcurilor |
| vocativ | caraghioslâcule | caraghioslâcurilor |
| articulat | caraghioslâcul | caraghioslâcurile |
caraghioslâcul
/ka.ra.gjosˈlɨ.kul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din caraghioslâc.
Definiții
- forma de singular articulat pentru caraghioslâc.