caracudă
/ka.ra'ku.də/Etimologie
Din bulgară каракуда (karakuda).
Definiții
- pește de baltă, cu corpul turtit lateral, lung de 20–35 cm (Carassius carassius).
- nume generic dat peștilor mici; pește-țigănesc.
- (fig.) oameni fără valoare, fără însemnătate (într-un partid, într-o adunare).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | caracudă | caracude |
| genitiv-dativ | caracudei | caracudelor |
| vocativ | caracudă | caracudelor |
| articulat | caracuda | caracudele |