caracteristică
/ka.rak.teˈris.ti.kə/Etimologie
Din caracteristic.
Definiții
- însușire specifică predominantă, proprie unei ființe, unui lucru, unui fenomen etc. și care diferențiază o ființă de alta, un lucru de altul.
- partea întreagă a unui logaritm.
- parametru sau dată tehnică utilizată pentru aprecierea comportării în exploatare a unui sistem tehnic sau a unui material.
- curbă care reprezintă modul cum variază o proprietate a unui sistem sau a unui dispozitiv în funcție de o anumită variabilă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | caracteristică | caracteristici |
| genitiv-dativ | caracteristicii | caracteristicilor |
| vocativ | caracteristică | caracteristicilor |
| articulat | caracteristica | caracteristicile |