caracatiță
/ka.ra'ka.ti.ʦə/Etimologie
Din rusă каракатица.
Definiții
- (Octopus vulgaris) animal marin din încrengătura moluștelor, cu corpul rotund, în formă de sac și cu opt brațe puternice, prevăzute cu ventuze.
- (fig.) persoană lacomă și hrăpăreață.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | caracatiță | caracatițe |
| genitiv-dativ | caracatiței | caracatițelor |
| articulat | caracatița | caracatițele |