carabinier
/ka.ra.bi.ni'er/Etimologie
Din franceză carabinier.
Definiții
- (înv.) soldat înarmat cu o carabină.
- (în Italia) membru al jandarmeriei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | carabinier | carabinieri |
| genitiv-dativ | carabinierului | carabinierilor |
| vocativ | carabinierule | carabinierilor |
| articulat | carabinierul | carabinierii |