← înapoi la căutare

capota

/ka.po'ta/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză capoter.

Definiții

  1. (v.intranz.) (despre autovehicule) a se răsturna, dându-se peste cap prin ridicarea părții din spate; (despre avioane) a se prăbuși, intrând cu botul în pământ.

Declinare

CazSingularPlural
verbcapotacapotau

capotă

/ka'po.tə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză capote.

Definiții

  1. îmbrăcăminte din tablă sau din alt material cu care se acoperă un sistem tehnic în vederea protejării lui.
  2. acoperiș pliabil al unui autovehicul.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcapotăcapote
genitiv-dativcapoteicapotelor
vocativcapotăcapotelor
articulatcapotacapotele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică