← înapoi la căutare

capelatură

/ka.pe.la'tu.rə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a capela + sufixul -tură.

Definiții

  1. (mar.) capelare.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcapelaturăcapelaturi
genitiv-dativcapelaturiicapelaturilor
vocativcapelaturăcapelaturilor
articulatcapelaturacapelaturile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică