cantorul
/ˈkan.to.rul/Etimologie
Din cantor.
Definiții
- forma de singular articulat pentru cantor.
Din cantor.
Din latină cantor, germană Kantor.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cantor | cantori |
| genitiv-dativ | cantorului | cantorilor |
| vocativ | cantorule | cantorilor |
| articulat | cantorul | cantorii |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică