canonicat
/ka.no.niˈkat/Etimologie
Din franceză canonicat, germană Kanonikat.
Definiții
- demnitate de canonic.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | canonicat | — |
| genitiv-dativ | canonicatului | — |
| vocativ | canonicatule | — |
| articulat | canonicatul | — |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică