canonarh
/ka.no'narh/Etimologie
Din neogreacă κανοναρχισ (kanonárhis).
Definiții
- monah însărcinat cu orânduirea slujbei la strană în mănăstirile și catedralele ortodoxe.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | canonarh | canonarhi |
| genitiv-dativ | canonarhului | canonarhilor |
| vocativ | canonarhule | canonarhilor |
| articulat | canonarhul | canonarhii |