caniculă
/kaˈni.ku.lə/Etimologie
Din franceză canicule
Definiții
- căldură dogoritoare specifică zilelor calde de vară
- perioadă în care steaua Sirius răsare și apune o dată cu soarele
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | caniculă | canicule |
| genitiv-dativ | caniculei | caniculelor |
| vocativ | caniculo | caniculelor |
| articulat | canicula | caniculele |
Sinonime: arșiță, călduri, dogoare, dogoreală, fierbințeală, înăbușeală, năbușeală, năduf, nădușeală, pârjol, pojar, toropeală, zăduf, zăpușeală, (livr.) torpoare, (pop.) arsură, vipie, (reg.) buhoare, cocăt, crăpăt, năplăială, pâclă, prepăt, prigoare, puhăială, zăpuc, (prin Ban.) arsoare, pripeală, (Ban. și Transilv.) friptoare, (prin Olt.) japsă, (înv.) ars, pripec, (fig.) cuptor, jar
Antonime: ger, răcoare