canea
/ka'ne̯a/Etimologie
Refăcut din canele (pluralul lui canelă, rar „canea” < neogreacă κανέλλα (kanélla), bulgară канела (kanela)).
Definiții
- cep de lemn sau de metal, fixat într-un vas, prevăzut la capătul liber cu un robinet de scurgere, care servește la scoaterea lichidului dintr-un vas.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | canea | canele |
| genitiv-dativ | canelei | canelelor |
| vocativ | canea | canelelor |
| articulat | caneaua | canelele |