candel
/'kan.del/Etimologie
Din germană Kandel (zucker).
Definiții
- zahăr cristalizat în prisme transparente mari, obținut prin cristalizarea lentă a zahărului din siropuri saturate, cu puritate mare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | candel | — |
| genitiv-dativ | candelului | — |
| vocativ | candelule | — |
| articulat | candelul | — |