cancan
/kanˈkan/Etimologie
Din franceză cancan.
Definiții
- (franțuzism) vorbe răutăcioase răspândite pe seama cuiva; bârfeală.
- numele unui dans de cabaret răspândit în Franța, mai ales în a doua jumătate a sec. XIX, executat numai de femei; melodie după care se execută acest dans; french-cancan.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cancan | cancanuri |
| genitiv-dativ | cancanului | cancanurilor |
| vocativ | cancanule | cancanurilor |
| articulat | cancanul | cancanurile |